Contextul european țintit spre orizontul anului 2020

Contextul European actual

Programul de lucru al Comisiei pentru 2017

(copiați în browser adresa de mai jos:)

ec.europa.eu/atwork/key-documents/index_en.htm

 

programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2016

(copiați în browser adresa de mai jos:)

http://ec.europa.eu/priorities/work-programme/index_en.htm

 

Documentul “COM(2014) 910 final” emis la Strasbourg în 16.12.2014 COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR  privind planul de lucru al Comisei Europene sub conducerea Președintelui Jean-Claude Juncker se numește „UN NOU ÎNCEPUT”  .

Noua Comisie europeană are o altă viziune asupra Agendei 2020 care ne-a ghidat în ultimii ani, aceasta urmând a fi adaptată la noile realități conform tabelului de mai jos:

 

Nr.

Titlul

Tipul de iniţiativă[1]

Descrierea domeniului de aplicare şi a obiectivelor

Un nou impuls pentru locuri de muncă, creştere şi investiţii

1.

Planul de investiţii pentru Europa: concretizarea acestei iniţiative într-un act legislativ

Legislativă

Printre acţiunile prin care s-a dat curs acestei iniţiative se numără instituirea Fondului european pentru investiţii strategice (FEIS), promovarea cooperării cu băncile naţionale de promovare economică şi îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare.

2.

Promovarea integrării pe piaţa forţei de muncă şi a capacităţii de inserţie profesională

Legislativă/Fără caracter legislativ

Pachet de măsuri ce vizează sprijinirea statelor membre în ceea ce priveşte inserţia profesională a şomerilor, în special a celor pe termen mai lung şi a şomerilor tineri, şi în ceea ce priveşte dezvoltarea unei forţe de muncă calificate. Acest pachet va include măsuri de monitorizare a punerii în aplicare a Iniţiativei privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, o propunere de recomandare a Consiliului privind integrarea şomerilor pe termen lung, precum şi măsuri de promovare a dezvoltării competenţelor.

3.

Evaluare la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020

Fără         caracter legislativ

Îmbunătăţirea şi actualizarea Strategiei Europa 2020, pe baza învăţămintelor desprinse din primii patru ani de aplicare a strategiei, şi asigurarea faptului că aceasta reprezintă o strategie post-criză eficace pentru creştere economică şi locuri de muncă în Europa. Iniţiativa dă curs rezultatelor celei mai recente consultări publice.

O piaţă unică digitală conectată

4.

Pachetul privind piaţa unică digitală

Legislativă/Fără caracter legislativ

Scopul iniţiativei este de a se asigura accesul transfrontalier al consumatorilor la servicii digitale, de a crea condiţii de concurenţă echitabile pentru întreprinderi şi de a institui condiţiile necesare unei economii şi societăţi digitale dinamice.

Pachetul va include, printre alte propuneri legislative, modernizarea drepturilor de autor.

O uniune energetică rezilientă, însoţită de o politică în domeniul schimbărilor climatice orientată spre viitor

5.

Cadru strategic pentru uniunea energetică

Fără         caracter legislativ/Legislativă

Cadrul strategic se va axa pe: securitatea aprovizionării cu energie; integrarea pieţelor naţionale ale energiei; reducerea cererii de energie la nivel european; decarbonizarea mixului energetic şi promovarea cercetării şi a inovării în domeniul energiei. Iniţiativa va include revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, ca parte a cadrului legislativ pentru perioada de după 2020.

6.

Comunicare privind drumul către Paris - răspunsul multilateral la schimbările climatice

Fără         caracter legislativ

Obiectivul iniţiativei este de a defini viziunea şi aşteptările UE, de a le explica partenerilor săi ambiţia sa în contextul acordului din 2015 şi de a stabili contribuţia UE în urma concluziilor Consiliului European din 24 octombrie 2014.

O piață internă mai profundă și mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată

7.

Strategia privind piaţa internă în materie de bunuri şi servicii

Legislativă/Fără caracter legislativ

Strategia vizează elaborarea unei abordări noi şi integrate privind piaţa unică prin care să se realizeze o integrare suplimentară şi să se îmbunătăţească recunoaşterea reciprocă şi standardizarea în sectoare ale serviciilor şi industriale esenţiale în care potenţialul economic este cel mai mare, precum serviciile pentru întreprinderi, construcţiile, comerţul cu amănuntul, profesiile reglementate, sistemele avansate de fabricaţie şi furnizarea combinată de servicii/bunuri. Se va acorda o atenţie specială IMM-urilor.

8.

Pachetul privind mobilitatea forţei de muncă

Legislativă/Fără caracter legislativ

Pachetul are drept obiectiv sprijinirea mobilităţii forţei de muncă şi combaterea abuzurilor prin intermediul unei mai bune coordonări a sistemelor de asigurări sociale, revizuirea clar direcţionată a Directivei privind detaşarea lucrătorilor şi consolidarea EURES.

9.

Uniunea pieţelor de capital

Legislativă/Fără caracter legislativ

Plan de acţiune ce vizează îmbunătăţirea finanţării economiei prin instrumente de finanţare bazate pe piaţă mai eficiente, inclusiv prin întreprinderea de măsuri în vederea elaborării unui cadru de securitizare de înaltă calitate.

10.

Cadru pentru rezoluţia instituţiilor financiare nebancare

Legislativă

Propunere de creare a unui cadru european pentru redresarea şi rezoluţia instituţiilor financiare importante din punct de vedere sistemic, precum casele de compensare a contrapartidelor centrale.

11.

Pachetul privind aviaţia

Legislativă/Fără caracter legislativ

Pachetul va include o comunicare care va identifica provocările şi măsurile necesare pentru îmbunătăţirea competitivităţii sectorului aviaţiei al UE şi revizuirea Regulamentului 216/2008 privind AESA.

O uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă

12.

Pachetul privind aprofundarea uniunii economice şi monetare

Legislativă/Fără caracter legislativ

Pachetul va ţine seama de revizuirea celor mai recente măsuri în materie de guvernanţă economică („pachetul privind guvernanţa economică" şi „pachetul privind supravegherea şi monitorizarea bugetare"), va oferi stimulente pentru efectuarea de reforme structurale şi va aborda reprezentarea externă a uniunii economice şi monetare.

13.

Propunere de directivă prin care să se prevadă obligativitatea schimbului de informaţii în ceea ce priveşte hotărârile transfrontaliere

Legislativă

Propunerea va asigura schimbul de informaţii relevante între autorităţile fiscale din diferite state membre cu privire la interpretări efectuate în prealabil sau la aplicări ale dispoziţiilor legale ce vizează un contribuabil aflat în situaţii transfrontaliere.

14.

Plan de acţiune privind eforturile de combatere a evaziunii şi a fraudei fiscale, inclusiv o comunicare privind o nouă abordare în materie de impozitare a societăţilor comerciale în cadrul pieţei unice în lumina evoluţiilor pe plan mondial

Fără         caracter legislativ

Planul de acţiune include, pe baza activităţii întreprinse la nivelul OCDE şi G20 privind erodarea bazei fiscale şi transferul profitului, măsuri la nivelul UE prin care să se treacă la un sistem în care ţara în care se obţin profiturile să fie şi ţara de impozitare, inclusiv în economia digitală. Comunicarea va viza stabilizarea bazei fiscale a societăţilor în UE, pentru a crea un mediu fiscal echitabil, inclusiv relansarea acţiunilor privind crearea unei baze fiscale consolidate comune a societăţilor.

Comerţ: un acord de liber schimb rezonabil şi echilibrat cu SUA

15.

O strategie în materie de comerţ şi investiţii care să promoveze crearea de locuri de muncă şi creşterea economică

Fără         caracter legislativ

Revizuire cuprinzătoare a strategiei comerciale a UE, în special a contribuţiei acesteia la crearea de locuri de muncă, la creştere economică şi la investiţii. Revizuirea va aborda toate aspectele politicii comerciale, inclusiv negocierile bilaterale, plurilaterale şi multilaterale, precum şi măsurile autonome. Aceasta va include orientări de politică în toate aceste domenii pentru următorii cinci ani.

Un spaţiu al justiţiei şi al drepturilor fundamentale bazat pe încredere reciprocă

16.

Propuneri de finalizare a aderării UE la Convenţia europeană a drepturilor omului

Legislativă

Propuneri prin care să se permită semnarea, încheierea şi punerea în aplicare a acordului de aderare, în lumina viitoarei orientări din partea Curţii.

17.

Agenda europeană privind securitatea

Fără         caracter legislativ

Comunicarea va propune crearea unei Agende europene privind securitatea pentru perioada 2015-2020 prin revizuirea acţiunilor în curs şi identificarea de noi acţiuni, ţinând cont de ameninţările emergente.

Către o nouă politică în domeniul migraţiei

18.

Agenda europeană a migraţiei

Legislativă/Fără caracter legislativ

Obiectivul iniţiativei este de a elabora o nouă abordare privind migraţia legală prin care UE să devină o destinaţie atractivă pentru persoanele talentate şi care deţin competenţe şi prin care să se îmbunătăţească gestionarea migraţiei prin intensificarea cooperării cu ţările terţe, promovarea împărţirii sarcinilor şi solidaritate şi combaterea migraţiei neregulamentare şi a traficului ilegal de migranţi. Agenda include revizuirea Directivei privind cartea albastră, permisul de muncă valabil la nivelul întregii UE pentru lucrătorii cu înaltă calificare.

Un actor mai puternic pe plan mondial

19.

Comunicare privind politica europeană de vecinătate

Fără         caracter legislativ

Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant şi a Comisiei va prezenta rezultatele politicii europene de vecinătate (PEV) în vederea formulării de noi orientări de politică în urma unei consultări lansate odată cu pachetul anual privind PEV.

20.

Comunicare privind obiectivele de dezvoltare durabilă post-2015

Fără         caracter legislativ

Comunicarea vizează stabilirea poziţiei comune a UE cu privire la parteneriatul global creat pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă. Aceasta va viza atât punerea în aplicare financiară, cât şi cea nefinanciară, finanţarea internă/internaţională şi publică/privată, diferitele tipuri de parteneriate, precum şi monitorizarea, dispoziţiile în materie de răspundere şi revizuirea.

O Uniune a schimbĂrilor democratice

21.

Propunere de acord interinstituţional privind o mai bună legiferare

Fără         caracter legislativ

Propunere de actualizare şi de consolidare a înţelegerii comune cu Parlamentul European şi cu Consiliul cu privire la o mai bună lesgiferare.

22.

Propunere de acord interinstituţional privind un registru obligatoriu în materie de transparenţă

Fără         caracter legislativ

Propunerea de acord interinstituţional cu Parlamentul European şi cu Consiliul va promova deschiderea şi răspunderea prin stabilirea obligativităţii înregistrării în registrul de transparenţă a tuturor reprezentanţilor grupurilor de interese care doresc să influenţeze procesul decizional în oricare dintre cele trei instituţii.

23.

Revizuirea procesului decizional în materie de OMG-uri

Legislativă

Revizuirea va examina modul în care ar putea fi modificate normele pentru a asigura mai bine faptul că opinia exprimată de o majoritate a statelor membre este luată în considerare.

 Contextul european ţintit spre orizontul anului 2020

Comisa Europeană precedentă, sub conducerea lui José Manuel Barroso a avut o alt viziune. După agenda Europa 2020, care a evaluat evoluţia după criza din deceniul precedent, s-a elaborat Agenda Digitală pentru Europa care încă are 7 domenii identificate pentru eforturi viitoare de stimulare a creşterii economice şi a numărului de locuri de muncă în Europa (varianta revizuită publicată pe 18 December 2012):

 

 

1. Crearea unui nou şi stabil mediu de reglementare pentru comunicaţiile de banda largă

1. Create a new and stable broadband regulatory environment.

2. O nouă infrastructură publică digitală prin credite avantajoase

2. New public digital service infrastructures through Connecting Europe Facility loans

3. Lansarea unei mari coaliţii pentru abilităţi digitale şi locuri de muncă

3. Launch Grand Coalition on Digital Skills and Jobs

4. Propunere UE pentru o strategie şi o directivă de securitate informatică

4. Propose EU cyber-security strategy and Directive

5. Actualizarea cadrului European de protecţie a proprietăţii intelectuale

5. Update EU's Copyright Framework

6. Accelerarea realizării de “cloud computing” prin  achiziţii în sectorul public

6. Accelerate cloud computing through public sector buying power

7. Lansarea unei noi strategii industriale  de cooperare –“Un Airbus al microprocesoarelor”

7. Launch new electronics industrial strategy – an "Airbus of Chips"

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-12-1000_en.htm

 

Implementarea completă a acestei Agende Digitale va creşte PIB European cu 5% sau 1500 Euro pe persoană, în următorii 8 ani, prin creştere investiţiilor, imbunătăţirea competenţelor forţei de muncă în utilizarea TIC, abilitarea sectorului public de a inova şi a se reforma în cadrul condiţiilor pentru o economie pe Internet. În domeniul locurilor de muncă se urmăreşte o creşterea cu până la 1 million de locuri de muncă în TIC şi 1.2 milioane locuri de muncă în domeniul creerii acestei infrastructuri  cu o creştere de 3.8 milioane de noi locuri de muncă pe termen lung.

Responsabil pentru implementarea Agendei Digitale acum este Günther Oettinger comisar european pentru Economia și Societatea Digitală. El a fost precedat de doamna Neelie Kroes vicepreşedintă a Comisiei Europene (care din 2010 a fost și comisar pentru Agenda Digitală) . File:Internet use and frequency of use, 2014 (% of individuals).png

România era la 14 decembrie 2014 campioană în Europa la “persoane care nu au folosit niciodată Internetul” conform EUROSTAT. Graficul este în procente.

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Internet_and_cloud_services_-_statistics_on_the_use_by_individuals

 

File:Individuals who have never used the internet, 2014 (% of individuals).png

Iar în ceea ce privește folosirea tehnologiei « cloud computing » de către firmele din România suntem coada cozilor – după statisticile UE din 28 noiembrie 2014. Graficul este în procente

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Cloud_computing_-_statistics_on_the_use_by_enterprises

 

 

File:V2 Use of cloud computing services, 2014 (% of enterprises).png 


 

[1] Tipul de inițiativă ar putea fi modificat în urma rezultatului de evaluare a impactului

 

După agenda Europa 2020, care a evaluat evoluția după criza din deceniul precedent, s-a elaborat Agenda Digitală pentru Europa care are 7 domenii identificate pentru eforturi viitoare de stimulare a creșterii economice și a numărului de locuri de muncă în Europa (varianta revizuită publicată pe 18 December 2012):

   

1.Crearea unui nou și stabil mediu de reglementare pentru comunicațiile de banda largă

1. Create a new and stable broadband regulatory environment.
2.O nouă infrastructură publică digitală prin  credite avantajoase      2. New public digital service infrastructures through Connecting Europe Facility loans
3.Lansarea unei mari coaliții pentru abilități digitale și locuri de muncă                             3. Launch Grand Coalition on Digital Skills and Jobs
4.Propunere UE pentru o strategie și o  directivă de securitate informatică               4. Propose EU cyber-security strategy and Directive
5.Actualizarea cadrului European de   protecție a proprietății intelectuale                5. Update EU's Copyright Framework
6.Accelerarea realizării de “cloud computing” prin  achiziții în sectorul public    6. Accelerate cloud computing through public sector buying power
7.Lansarea unei noi strategii industriale  de  cooperare –“Un Airbus al  microprocesoarelor”                                     7. Launch new electronics industrial strategy – an "Airbus of Chips"

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-12-1000_en.htm (accesat pe 20 februarie 2015)

 Implementarea completă a acestei Agende Digitale va crește PIB European cu 5% sau 1500 Euro pe persoană, în următorii 8 ani, prin creștere investițiilor, imbunătățirea competențelor forței de muncă în utilizarea TIC, abilitarea sectorului public de a inova și a se reforma în cadrul condițiilor pentru o economie pe Internet. În domeniul locurilor de muncă se urmărește o creșterea cu până la 1 million de locuri de muncă în TIC și 1.2 milioane locuri de muncă în domeniul creării acestei infrastructuri  cu o creștere de 3.8 milioane de noi locuri de muncă pe termen lung.Responsabil pentru implementarea Agendei Digitale este doamna Neelie Kroes vicepreședintă a Comisiei Europene (care din 2010 este comisar pentru Agenda Digitală) .

Digital agenda Targets (faceti click aici )

În același timp la nivel european se schițează următoarele tehnologii emergente de interes pe termen lung (2050), pentru direcționarea forței de muncă care trebuie pregătită în școlile de astăzi:

 http://ec.europa.eu/digital-agenda/futurium/en/content/new-economic-models

DOMENII

 

·        Imprimarea 3 D

·        3D Printing

·        Egalitate Digitală

·        Digital Equality

·        Modele economice și creștere durabilă

·        Economic Models and Sustainable Growth

·        Societatea hidrogenului

·        Hydrogen society

·        Viitorul cercetării și inovării industriale și comerciale

·        Futures of Industrial and Commercial Research and Innovation

·        Meserii viitoare ale noilor modele de bunăstare

·        Future of Jobs and New Welfare Models

·        Sisteme globale ale stiinței și viitorul nostru

·        Global Systems Science and Our Futures

·        Ubicuitatea și învățarea pe tot parcursul vieții

·        Ubiquitous and Life-Long Learning

·        Viitorul fuziunii nucleare

·        Future of Fusion

·        Tehnologie și servicii în spațiul cosmic

·        Space-based technology and services

·        Îmbunătățirea evoluției umane

·        Evolving human enhancement

·        Creșterea dezvoltarea de noi materiale prin biomimetism

·        Increasing Development of New Materials via Biomimicry

·        Apogeul automobilelor electrice

·        Rise of fully electric vehicles

·        Tendințe în creșterea valorii adăugate în lanțul agricultură –industrie alimentară

·        Trends in the Agri-Food Value Chain

·        Inovatii în producerea și stocarea energiei

·        Innovations in Energy Harvesting and Storage

·        Inovații în producția de energie “verde” și cu emisii scăzute

·        Innovations in Green and Low-Emissions Energy Production

·        Tendințe în schimbarea climei

·        Trends in Climate Change

·        Tendințe în aprovizionarea cu  materii prime și managementul resurselor

·        Trends in Raw Material Supply And Resource Management

 

Ceea ce pentru UE este vazut ca posibil pentru orizontul anului 2050, în SUA sunt considerate ca industrii profitabile pentru deceniul viitor. Astfel încât privind la nivel mondial se prefigurează la orizontul anului 2025 câteva tehnologii care vor cere muncitori specialiști:

2025 technologies (faceti click aici )

sursa  http://www.mckinsey.com/insights/business_technology/disruptive_technologies (accesat pe 20 februarie 2015)

        Se observă că toate domeniile sunt axate pe cercetare  și pe munca cercetătorilor. În județul Botoșani sunt 11 cercetători, ceea ce ridică câteva întrebări privind capacitatea de creștere a competitivității economice la nivelul întreprinderile locale pentru a ajunge la nivelul mediu european.

 

Contextul regional

În altă ordine de idei, Produsul Intern Brut județean pe cap de locuitor este cam jumătate din media celui regional, care la rândul său este aproximativ jumătate din media celui național. La nivelul UE 27, în 2010, Regiunea de dezvoltare Nord Est era cotată cu 29% din PIB/cap de locuitor, iar România cu 47%. sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/1-21032013-AP/EN/1-21032013-AP-EN.PDF

sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tsdec100&language=en

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tsdec100&language=en

Valoarea produsului intern brut, pe judeţe din regiunea Nord Est

Tab.1 Valoarea PIB la nivelul regiunii                                              milioane lei, preţuri curente

CAEN Rev. 1

 

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Total/Național

152017.0

197427.6

247368.0

288954.6

344650.6

416006.8

Nord - Est

18930.9

24415.5

29430.2

33265.8

38429.9

45990.1

Bacău

4486.6

5690.1

7139.4

7510.4

8506.0

9846.2

Botoşani

1821.7

2350.9

2642.5

3109.8

3561.3

4737.6

Iaşi

4681.4

6164.4

7301.5

8669.3

10040.6

12071.9

Neamţ

2656.2

3284.2

4233.0

4952.4

5852.7

6659.7

Suceava

3647.4

4579.9

5470.0

6244.7

7054.5

8864.8

Vaslui

1637.6

2346.0

2643.8

2779.2

3414.8

3809.9

 

și CAEN Rev.2 /

 

2008

2009

2010

Total/Național

514700.0

501139.4

523693.3

Nord - Est

55021.9

54408.4

55669.0

Bacău

11972.1

11784.8

12134.6

Botoşani

5556.7

5530.0

5464.8

Iaşi

15058.0

14806.3

16122.8

Neamţ

7613.2

7403.2

7190.3

Suceava

9765.4

10066.6

9959.9

Vaslui

5056.5

4817.5

4796.6

 

 

Contribuţia judeţului Botoşani la valoarea adăugată brută, totală şi sectorială

Un alt indicator important este participarea judeţelor la realizarea PIBR, respectiv la Valoarea Adaugată Brută Regională (VABR) totală şi sectorială.

În această analiză s-au luat în considerare domeniile (așa cum au fost definite de către Institutul Naţional de Statistică) care prezintă interes din punct de vedere al învăţământului profesional şi tehnic -TVET, respectiv agricultura, industria prelucrătoare, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, transporturi, depozitare şi comunicaţii.

 

 (click aici)

 

Fig 1 Participarea la VABR a judeţului Botoşani, comparativ cu celelalte judeţe din regiune

 

Sursa: INS

Așa cum se poate observa în fig. 1, că în anul 2010 judeţul Iași a avut contribuţia cea mai mare la formarea VAB regional (apr. 27%). Judeţele cu cele mai mici contribuţii la VAB regional au fost Vaslui (apr. 9%) și Botoșani (apr. 10%).

Judeţul Botoşani are o contribuţie majoră la VABR doar în agricultură, cu o evoluţie relativ constantă. Aproape de media participării judeţene la VABR totală se situează participarea la VABR sectorială din hoteluri şi restaurante, acesta având o evoluţie oscilantă, iar în restul sectoarelor contribuţia fiind sub participarea la VABR.

Referitor la agricultură și la producția agricolă aș menționa problema vânzării producției agricole în contextul impunerii de discounturi(30-50%) și aplicarea de taxe (de ex taxă de raft) care scumpesc produsele românești pe rafturile supermarketurilor comparativ cu produsele aduse din alte țări cu agricultură subvenționată mai consistent.

Ceea ce pentru UE este vazut ca posibil pentru orizontul anului 2050, (http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/about-futurium)în SUA sunt considerate ca industrii profitabile pentru deceniul viitor. Astfel încât privind la nivel mondial se prefigurează la orizontul anului 2025  câteva tehnologii care vor cere muncitori specialiști:(http://www.mckinsey.com/insights/business_technology/disruptive_technologies)

 

Ca o primă concluzie la cele de mai sus, trebuie aplicată o creștere de 10% anual pentru PIB-ul județean timp de 10 ani pentru a junge la nivelul mediu regional și de încă 10 ani (total 20 de ani) pentru a ajunge la nivelul mediei PIB-ului național și de încă 10 ani (total 30 de ani)  pentru a ajunge la media europeană- cu condiția ca ei să stea pe loc

A doua concluzie este că trebuie găsite și abordate domeniile care permit o creștere de peste 10 % anual în următorii 20-30 de ani, și aici își arată utilitatea listarea domeniilor din Futurium (viața în 2050) redactat sub îndrumarea Comisiei Europene http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/about-futurium . Doar cu titlul informativ menționăm că domeniul imprimantelor 3 D în cei 24 de ani de existență domeniul a cunoscut o creștere de de două cifre timp de 15 ani, de exemplu 28,3% în 2013.

 

(clic aici)

Fig 2. Evoluția domeniului imprimantelor 3D la nivel global

sursa http://www.wohlersassociates.com/

 

 

Bibliografie

 

 

*** Digital Agenda For Europe, Futurium,  http://ec.europa.eu/digital-agenda/futurium/en/content/new-economic-models 

*** McKinsey Global Institute, mai 2013, Disruptive technologies: Advances that will transform life, business, and the global economy

http://www.mckinsey.com/insights/business_technology/disruptive_technologies 

*** Plan Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic  2009-2013, Regiunea Nord – Est

*** Planul Local de Acțiune pentru Dezvoltarea Învățămîntului Profesional și Tehnic 2009-2013, județul Botoșani

*** EUROPA 2020,O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

***Agenda Digitală pentru Europa https://ec.europa.eu/digital-agenda/digital-agenda-europe [Accesat 15 noiembrie 2013]

***Ultimate Guide to 3D Printing 2014, supplement to MAKE magazine, MAKE (ISSN 1556-2336)

***3D-Druck - Das Magazin, Verlag: vth (2013), ASIN: B00FH81AQ8

Peter Smid, 2013, CNC Tips and Techniques: CNC Tips and Techniques,ISBN-10: 0831134720

Chris Anderson, 2012, Makers: The New Industrial Revolution, ISBN-10: 0307720950

Hans Kief, Helmut Roschiwal, 2012, CNC Handbook-Practical CNC design, construction, and operation techniques, ISBN-10: 0071799486

Patrick Hood-Daniel, 2011, Printing in Plastic: Build Your Own 3D Printer , ISBN-10: 1430234431

James Floyd Kelly, Patrick Hood-Daniel, 2011, Build Your Own CNC Machine, ISBN-10: 1430224894

Karlo Apro, 2008, Secrets of 5-Axis Machining,  ISBN-10: 0831133759

Parker, Douglas, 2014, 3D Scanner 24 Success Secrets - 24 Most Asked Questions on 3D Scanner - What You Need to Know ,ISBN-10: 1488526842,

Kelly, James Floyd,2013, 3D Printing: Build Your Own 3D Printer and Print Your Own 3D Objects , ISBN-10: 0789752352

Barnatt, Christopher, 2013,  3D Printing: The Next Industrial Revolution, ISBN-10: 148418176X

Anna Kaziunas,2013,Make: 3D Printing: The Essential Guide to 3D Printers,  ISBN-10: 1457182939

Budmen, Isaac,2013,The Book on 3D Printing,  ISBN-10: 1489529446

Winnan, Christopher D, 2013, 3D Printing: The Next Technology Gold Rush - Future Factories and How to Capitalize on Distributed Manufacturing , ISBN-10: 1494213966

Winnan, Christopher D, 2013,Adventures in 3D Printing: Limitless Possibilities and Profit Using 3D Printers,  ISBN-10: 1494728745

Gordon Fisher, 2013, Blender 3D Printing Essentials, ISBN-10: 1783284595

Shillito, Ann Marie, 2013, Digital Crafts: Industrial Technologies for Applied Artists and Designer Makers,  ISBN-10: 1408127776

Larson, Joe, 2013, 3D Printing Blueprints, ISBN-10: 1849697086

Kelly, Kevin, 2013, Cool Tools: A Catalog of Possibilities ,ISBN-10: 1940689007

C. Warnier (Autor), D. Verbruggen/ Unfold (Autor), S. Ehmann (Autor), R. Klanten (Autor) , 2014, Printing Things: Visions and Essentials for 3D Printing , ISBN-10: 3899555163

Florian Vierling, 2013, Practical 3D | 3D practice , ISBN-10: 3000395822     

Winnan Christopher D., 2013,3D Printing: The Next Technology Gold Rush - Future Factories and How to Capitalize on Distributed Manufacturing,  ISBN-10: 1494213966

Gordon Fisher,2013,Blender 3D Printing Essentials, ISBN-10: 1783284595

Bell Charles , 2014, Maintaining and Troubleshooting Your 3D Printer, ISBN-10: 1430268093

Thornburg David , 2014,The Invent To Learn Guide to 3D Printing in the Classroom: Recipes for Success ,ISBN-10: 098915114X

Salinas Richard, 2014,3D Printing with RepRap Cookbook ,ISBN-10: 1782169881

Horvath Joan, 2014, Mastering 3D Printing, ISBN-10: 1484200268

http://www.blender.org/  [Accesat 8 octombrie 2014]

http://rab3d.com/tut_blender.php [Accesat 8 octombrie 2014]

http://www.mckinsey.com/assets/dotcom/mgi/Podcasts/Economically_disruptive_tech/MGI_Economically_disruptive_technologies.zip [Accesat 8 octombrie 2014]

http://en.wikipedia.org/wiki/Cnc[Accesat 8 octombrie 2014]

http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/flagship-initiatives/index_ro.htm [Accesat 8 octombrie 2014]

http://www.botosani.insse.ro/main.php?id=443 [Accesat 8 octombrie 2014]

http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/resource/34r_produsul.htm[Accesat 8 octombrie 2014]

http://www.shopbottools.com/mMarkets/education.htm [Accesat 8 octombrie 2014]

http://www.100kschools.org/ [Accesat 8 octombrie 2014]

http://ec.europa.eu/digital-agenda/futurium/en/content/3d-printing [Accesat 8 octombrie 2014]