Comuna  Coșula

 

Date de contact:

PRIMĂRIA  COMUNEI  COȘULA

Sat. COȘULA, Com. COȘULA, Jud. BOTOȘANI

Cod. 717063

TEL. 0231-619411

       0231-552611

FAX. 0231-552611

 

I) CADRUL NATURAL ȘI GEOGRAFIC AL COMUNEI. DATE GENERALE ASUPRA COMUNEI

CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICĂ

 Comuna COȘULA, este situată în partea de sud a teritoriului administrativ a județului Botosani, în Câmpia Jijiei superioare și a Bașeului cu legături rutiere prin D.E. 58 - IAȘI - BOTOȘANI - SUCEAVA, care traversează teritoriul comunei de la nord la sud, prin intravilanul  localității Buda. 

Comuna Coșula se învecinează cu cu următoarele comune: la Nord  comuna Bălușeni, la Est comuna Copălău, la Sud  comunele Flămînzi și Frumușica iar la Vest  comuna Cristești.

Între aceste repere, comuna are o suprafață de 5455,42 ha reprezentând  1,09% din teritoriul județului Botoșani.

Comuna Coșula este alcătuită din satele: Coșula, Buda, Pădureni, Șupitca.

 Reședința comunei este satul Coșula, a cărui  nume vine de la Matei Coșovei, unul din vornicii lui Petru Rareș. Satul este atestat documentar la 1535 d.H., an în care a fost zidită mânăstirea Coșula, monument de artă medievală. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare a fost construit  podul de piatră de peste pârâul Miletin în anul 1503.

Satul are o populație de 1752 locuitori reprezentând 48 % din populația comunei.

Localitatea  Buda  - nu se cunoaște data exactă a atestării  sale  documentare.                                      

Localitatea Pădureni  - nu se cunoaște data exactă a atestării sale documentare. Avea denumirea veche de         - Lingurari.

Localitatea Șupitca  - nu se cunoaște data exactă a atestării  sale  documentare .

Comuna are o populație de 3670, majoritatea români, de religie creștin – ortodoxă.

Comuna  Coșula  situată in partea de  sud – vest  a județului Botoșani, se regăsește din punc de vedere  geomorfologic, in marea unitate structurală  cunoscuta sub denumirea de,,Platforma  Moldoveneasc㓠 reprezentată prin dealurile  Cozancea - Todireni  in  depresiunea  Jijia - Bahlui, in valea Miletinului care traversează de la  nord  la sud  teritoriul  comunei.

Din punct de vedere geologic, regiunea se sprijină pe un fundament de roci sarmatiene de tipul argilos și marnelor, iar în acoperiș se aștern depozitele cuverturii  cuaternare, reprezentate  litografic prin argile prăfoase, profiluri argilo – nisipoase, nisipuri, loess și formațiuni aluvio – eoliene.

Geostructural, această  platformă  este formată  din două  etaje:

- etaj  inferior, precambrian, constituit din roci cristaline, cutate;

- etaj superior, reprezentat de depozite ordoviciene siluriene, cretacice, eocene și neogene, necutate;

Din categoria formațiunilor mai noi, neogene, respectiv miogene, sunt  evidentiate doua orizonturi caracteristice:

- tortonianul (regăsit pe malul Prutului)

- sarmațianul, care este extins pe întregul teritoriu al județului Botosani.

Cuvertura  este alcătuită din depozite noi, cuaternare (pleistocene și holocene).

Devenit uscat începând cu a doua  parte a sarmațianului, acest teritoriu a fost  supus necontenit  activității de modelare subaeriană, proces care a dus la crearea reliefului actual. Activitatea de modelare și sculptare a reliefului s-a făcut în strânsă legătură cu structura geologică și cu particularitățile litologice ale depozitelor               (înclinare spre  sud – est a satelor, prezenta argilelor, nisipurilor, gresiilor, etc.).

Din punct de vedere  morfologic, în ansamblu, zona se caracterizează printr–un relief colinar, larg vălurit, brăzdat de o rețea de văi  înguste cu profil în formă de  “  V “, unde râul  Sitna se constituie ca principal  emisar al tuturor   apelor de suprafață  si  subterane  din zonă, cu interfluvii dezvoltate pe depozite miocene monoclinale, în general paralele și orientate nord – est, separate prin văi  cu  lunci  largi  pe care s-au  amenajat  multe  iazuri.

Comuna Coșula, după cum se poate constata  în  planșa  privind principalele diviziuni ale reliefului  județului  Botoșani, face parte din  diviziunea  -  Dealurile COZANCEA  - GURANDA  - și care  ocupă o suprafata destul de însemnată  ca întindere  din Câmpia  Moldovei, fiind delimitată  de la sud de Copălău, pe valea  Miletinului, până la valea Jijiei pe care o depășește în dealul  Guranda.

 Zona respectivă este caracterizată ca fiind  cu mare energie de relief cu înălțimi ce variază între 240 m  și 265 m, dealul  Guranda. 

Trăsăturile specifice ale reliefului, caracteristic de altfel pentru întregul județ Botoșani, sunt definite de succesiunea de culmi  orientate  NV – SE, despărțite de văi largi care se diferențiază prin energii de relief  accentuate – 60 – 70  m. Interfluviile  prezintă  o larga dezvoltare  în  platou, cu versanți ce au o pantă accentuată.

Aplecarea  culmilor pe direcții  NV – SE, imprimă  și un caracter  monoclinal  reliefului, denumit  - relief de  cueste. Acestea  pun în evidenta  povârnișuri  în  pantă  abruptă  către  nord,  nord – vest, care capătă lărgimi remarcabile  în dreptul  localităților, Coșula si  Buda.

O altă caracteristică  a reliefului este  imprimata  de cuvertura formațiunilor  loessoide  care  acoperă mai peste tot culmile dealurilor  joase, fiind alcătuite  din  luturi loessoide dezvoltate prin procese pedodiagenetice care au dus cu timpul la loessoidizarea marnelor nisipoase – cu conținut în nisipuri între 25–50% - pe depozite aluvio coluviale.

Fiind situat în partea de nord – est a țării, teritoriul comunei Coșula este supus influențelor climatice ale Europei de est și centrale, majoritatea precipitațiilor fiind provocate de masele de aer ce se deplasează din vestul și nordul Europei.

Vecinătatea cu marea  Câmpie Euro – Asiatică, face clima comunei Coșula să se afle într-un regim al temperaturii și al precipitațiilor cu valori caracteristice climatului temperat – continental, cu ierni friguroase și veri călduroase. Amplitudinea anuală de temperatură este de 36 grade C. Temperatura medie anuală este de 8,5 grade C. Perioada cea mai uscată este august - septembrie, perioada cea mai ploioasă este mai – iunie. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 670 l/mp.

Vânturile predominante sunt din direcția nord și nord – vest. Iarna caracteristic este crivățul, care suflă dinspre est.

 

Rețeaua  hidrografică  pe teritoriul  comunei  Coșula reprezentată  prin  pârâul  Miletin care își are  izvoarele  în  dealurile  împădurite  ale comunei  Curteși, localitatea  Agafton și  care are numeroși afluenți  pe teritoriul  comunei.

Pârâul  Miletin   are o  lungime pe teritoriul  județului de 87  km.  cu  o suprafață de bazin de 663 mp.  și se varsă în râul  Jijia, pe teritoriul  județului  Iași.

Valea Călugăra  Mare, sau după denumirea  localnicilor  si de Horoghinca izvorăște din Dealul Perisorului la o cota de cca. 513,0m.

Valea Calugara Mica izvorăște din Dealul Coama Porcului cu o altitudine de 306,0 m.

Valea Cornaci izvorăște din Dealul Fântâna.

Valea Lupul la sud de Supitca din Vârful Gavrilesti sub cota  de 359.0 m.

Valea lui Marcu izvorăște din Dealul Iteti.

Valea Huhurezului izvorăște din pădurea Piscul Budei.

Apele freatice  sunt  reprezentate prin ape  din depozitele  deluviale, ape freatice de terasa și ape de stratificație aparținând depozitelor sarmațianului.

Apele din depozitele deluviale au un caracter suprafreatic, permițând  mari variații  de  debit în funcție de condițiile  climei. 

Apele freatice din baza teraselor și din conurile de dejecție au un caracter  permanent, dar regimul lor depinde în primul rând de condițiile climatice  existente.

Apele de stratificație din depozitele sarmațianului sunt  lipsite  de presiune  hidrostatica.  Regimul lor depinde mai puțin de condițiile climatice datorita adâncimii mai mari la care se găsesc și stratului impermeabil de deasupra.

 

In cuprinsul teritoriului s-au  determinat areale  cu:

- pânze de ape  subterane la  3,00 m adâncime, cuprinse în general în albia  majora a pârâului  Miletin  si în  zonele de inundabilitate a văii  Lipoveni  și  Bahna.

- pânze de ape  subterane la  7,00   -  10,00  m.   si  10,00 – 12,00  m adâncime se găsesc pe suprafața  interfluviilor.

 

Solurile predominante în comună sunt  cernoziomurile levigate. Pe formele de relief care au suferit  de pe urma proceselor de eroziune se întâlnesc cernoziomuri carbonatice.

In șesul Miletinului   se întâlnesc  soluri tinere, aluviale și coluviale, iar local  mici  petice de sărături.

a) podzolice, de culoare cenușie și brună, situate pe terasa înaltă paralelă cu albia râului Miletin, suprapuse peste formațiuni aluvionare vechi sarmatice, avand la mare adâncime prundișuri și nisipuri, străpunse de straturi impermeabile, soluri de tip A – B – C, ce conțin o cantitate mai redusă de humus, dar cu formațiuni argiloase și care necesită o mare cantitate de îngrășăminte;

 

b) soluri aluvionare – nisipoase, suprapuse peste argile aluvionare, mereu în modificare ca urmare a deselor revărsări  ale  Miletinului, soluri localizate în stânga acestui râu și în imediata apropiere a albiei sale minore;

c) hidromorfe, lăcoviști și sărăturoase de tip Ag și AG, localizate în bălțile pâraielor Miletin, Călugără  Mare  pe șesul Budei.

 

Flora  si  fauna   comunei este foarte bogată, variată și  spontană.

Aceste tipuri de sol determină o repartizare deosebită a culturilor agricole, pretându-se la specificul local de sol și climă în mod special culturile de  porumb, grâu, secară  și culturilor tehnice, sfeclă de zahăr, in și cânepă  și mai puțin cele de cartof și viței de vie.

Vegetația este caracteristică silvo-stepei și formațiunilor de pădure, cu trecere spre zona deluroasă - subcarpatică. Predomină gramineele, dicotiledonatele cu flori, precum și pădurile de stejar, jag, carpen, frasin, plop, mesteacăn, arțar și jugastru.

Dintre plante întâlnim: ghiocelul, vioreaua, lucerna, ciuboțica cucului, brândușa, scai, ceapa ciorii sânziana, maci, lăcrămioară, apoi trifoiul, urzica, lumânărica, fraga.

Fauna cuprinde un număr foarte mare de nevertebrate (insecte) și vertebrate (reptile, păsări) printre care amintim: pițigoiul (Parus major), gaița, coțofana, graurul, ciocârlia, cucuveaua, ciocănitoarea verde (Picus viridis) rândunica, vrabia de casă, vrabia de câmp.

În  bălțile de  pe cursul pârâului  Miletin și Lipoveni se întâlnesc  păsări de apă, în special rațe sălbatice, lișițe, apoi pești,broaște țestoase, crustacee Dintre pești amintim: crap (Cyprinus carpio), lin (Tinca, tinca), mreana (barbus, barbus) somn (Silurus glanis) țiparul.

Dintre mamifere predomină rozătoarele – popândăul, carnivorele mici, cum sunt: dihorul (Mustila putorius), jderul (Partes martes, precum și unele de talie mare printre care:mistrețul (Sus scrofa) căprioara (Capreolus capreolus), vulpea și iepurele.

 

Situația economico – socială a comunei

 Suprafața totală a comunei este de 5455,42 ha, din care suprafața agricolă este de 2334,2 ha. Faptul că suprafața agricolă reprezintă 42,8 % din suprafața totală a comunei, se reflectă și în structura economică, agricultura deținând o pondere importantă.

În comuna Coșula activează un număr de 40 agenți economici cu diferite obiecte de activitate: 2 mori, o brutărie, 2 ateliere de tâmplărie, 3 secții debitat bușteni, 3 agenți economici având ca obiect de activitate și prestările de servicii în agricultură.

Agricultura reprezintă principala ramură economică a comunei și concentrează cea mai mare parte a forței de muncă, suprafața arabilă a comunei fiind de 1667,82 ha . Principalele culturi sunt: porumbul, floarea soarelui, grâul, sfeclă de zahăr, cartofii și plantele furajere.

 

Învățământ – cultură și sănătate publică 

În comuna Coșula, funcționează un număr de 4 școli, două grădinițe și o bibliotecă.

Pe teritoriul comunei Coșula, în afară de  mănăstirea Coșula, mai sus menționată, mai există două biserici, iar alte două sunt în faza de construire.

În comuna noastră funcționează un dispensar de medicină umană și două farmacii.

 

Indicatori

Comuna  < COȘULA >

Denumire  indicatori

U.M.

Total  comuna

SAT

Coșula

Șupitca

Buda

Pădureni

1

2

3

4

5

6

7

Populație

pers.

3.670

1752

1046

283

589

Suprafața

ha.

5455,42

1522,98

1354

1266,85

1311,59

Locuințe  existente

nr.

1121

483

348

94

196

Suprafața locuibilă

mii mp.

773700

300236

279614

93425

100425

Lungimea drumurilor publice, din care:

 

km.

 

46,5

 

 

 

 

- modernizate

 

-

-

-

-

-

- pietruite

 

6,8

5

1,8

-

-

- drumuri pământ

 

39,7

18,6

12,7

1,7

6,7

Lungimea liniei cale ferata

km.

-

-

-

-

-

Lungimea rețelei de distribuție a apei potabile

 

km.

 

-

 

-

 

-

 

-

 

-

Lungimea rețelei de canalizare

km.

-

-

-

-

-

Lungimea rețelei electrice

km.

28

10

7

6

5

Număr de gospodării racordate la rețeaua electrică

 

nr.

 

1106

 

479

 

348

 

94

 

185

Salariați – nr. mediu

pers.

220

98

95

17

10

Suprafața agricolă, din care:

ha.

2334,20

959,555

833,445

273,74

288

- suprafața arabilă

 

1667,82

666,654

624,045

180,36

196,77

- pășuni

 

405,43

154,70

135,30

63,41

52,02

- fânețe

 

204,67

95,02

55,24

24,65

29,76

- vii

 

37,78

14,63

14,30

3,20

5,65

- livezi

 

16.70

5,92

4,56

2,12

4.10

Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră

 

ha.

 

2904,74

 

1360,1

 

1139,44

 

197,6

 

207,60

Ape, bălți

ha.

53,21

22,29

19,24

5,43

6,25

Alte terenuri

ha.

1,82

1,169

0,315

0,224

0,112

Efective de animale, din care:

cap.

15823

7564

5350

1363

1546

- bovine

 

568

220

201

64

83

- porcine

 

542

191

146

95

110

- ovine

 

1713

920

607

87

99

- păsări

 

13000

6233

4396

1117

1254

Unități de Poștă

nr.

1

1

-

-

-

Abonați la serviciul telefonic

nr.

10

7

1

2

-

Abonați la radio

nr.

800

380

230

90

100

Abonați la T.V.

nr.

650

272

205

78

95

Unități de învățământ, din care:

nr.

6

2

2

1

1

- grădinițe

 

2

1

1

-

-

- școli

 

4

1

1

1

1

Populație școlară

nr.

413

321

39

21

32

Personal didactic, din care:

nr.

32

25

3

2

2

- calificat

 

28

21

3

2

2

Cămine culturale

nr.

-

-

-

-

-

Biblioteci

nr.

1

1

-

-

-

Spitale

nr.

-

-

-

-

 

Paturi în spitale

nr.

-

-

-

-

 

Dispensare/ cabinete medicale umane

 

nr.

 

1

 

1

 

-

 

-

 

-

Medici/ medici de familie

nr.

1

1

-

-

-

Personal mediu sanitar

nr.

4

4

-

-

-

Dispensare/cabinete medicale veterinare

 

nr.

 

-

 

-

 

-

 

-

 

-

Medici sector public privat veterinar

 

nr.

 

-

 

-

 

-

 

-

 

-

Personal mediu sanitar veterinar

nr.

-

-

-

-

 

Agenți economici

nr.

40

-

-

-

-

- producție, mica industrie, ind, alimentara

 

 

5

 

3

 

2

 

-

 

-

- comerț, magazine, depozite

 

35

22

7

2

4

- asociații agricole

 

-

-

-

-

 

Înfrățiri cu alte localități **

 

-

-

-

-

-

Organizații neguvernamentale înființate

 

nr.

 

1

 

1

 

-

 

-

 

-

 

| Pagina principala |